Anglia (engleză  England) este cea mai mare şi cea mai dens populată ţară din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Până în anul 1707 Anglia a fost un regat independent, Regatul Angliei. În 1707 acesta a fuzionat cu Scoţia, dând astfel naştere la Regatul Marii Britanii.

Pentru unii, Anglia este sinonim cu Marea Britanie şi Regatul Unit, lucru care însă îi nedreptăţeşte şi atinge pe scoţieni, galezi şi nord-irlandezi.

Denumire

Numele "Anglia" vine de la "Ţara anglilor" (în Engleză: "England" pentru "Land of the Angles") referindu-se la angli, trib germanic de vest, care s-a aşezat în insulă în secolul V şi care provenea din peninsula Iutlanda (azi Germania şi Danemarca). Alături de aceştia s-au aşezat încă alte 2 triburi germanice de vest: Iuţii (tot din peninsula Iutlanda) şi saxonii (din nord-vestul Germaniei de azi). Numele Angliei pe limba cornică este Pow Sowse, care înseamnă "Ţara Saxonilor".

Capitală
Londra este capitala Angliei dar şi capitala Regatului Unit. Aglomeraţia urbană a Londrei numără aproximativ 7.350.000 de locuitori.

ÎMPĂRŢIRE ADMINISTRATIVĂ

Anglia nu are un legislativ sau un guvern care să fie responsabil pentru întrega ţară, spre deosebire de celelalte trei ţări, ci este condusă de parlamentul Regatului Unit şi implicit de Guvernul Regatului Unit. Sunt discuţii privind crearea fie a unui parlament separat, fie privind acordarea unor puteri legislative celor nouă regiuni ale Angliei. Acestea din urmă au fost înfiinţate ca urmare a hotărârii Uniunii Europene în urma Tratatului de la Maastricht. În afară de Londra, puterile regiunilor sunt foarte limitate.

Regiunea Londrei este divizată în City of London şi 31 de "Burguri ale Londrei" ce sunt numite împreună Londra Mare şi sunt administrate de Autoritatea Londrei Mari.

Celelalte regiuni sunt formate din comitate ce pot fi metropolitane sau ne-metropoilitane. Acestea sunt la rândul lor subdivizate în districte (ce pot fi numite oraşe, burg-uri, burg-uri regale, burguri metropolitane sau simplu districte). În unele locuri, comitatele şi districtele funcţionează împreună, ca o "autoritate unitară".

Sub nivelul districtelor funcţionează, fără o distribuţie uniformă sau care să acopere întreg teritoriul, nivelul parohiilor civile. Consiliile parohiilor civile sau consiliile oraşelor există în principiu doar pentru oraşe mici şi în mediul rural, fiind rar întâlnite în oraşele mari şi interzise în interiorul Londrei Mari.

Nivelul regional
Cel mai înalt nivel de diviziune administrativă a Angliei este regiunea ce conţine unul sau mai multe comitate. Nouă regiuni au fost create în 1994 iar din 1996 acestea au rolul de circumscripţii ale Parlamentului European pentru Anglia. Toate au acelaşi statut, dar doar regiunea Londra Mare are un nivel substanţial de autonomie administrativă locală. De asemenea, regiunile variază foarte mult atât în ceea ce priveşte populaţia cât şi suprafaţa ocupată.

Nivelul comitatelor
Anglia este divizată în Comitate Ceremoniale numite uneori Comitate Geografice sau simplu comitate. Fiecare comitat are numit un Lord Locotenent care este reprezentantul Coroanei Britanice în respectivul comitat. Aceste comitate sunt folosite de majoritatea oamenilor pentru a se descrie locul unde locuiesc în Anglia. Cu toate acestea, multe nu sunt utilizate ca subunităţi administrative, deoarece fie sunt prea mari, fie includ arii urbane foarte populate. Ele sunt luate însă în consideraţie pentru a determina circumscripţiile electorale.

Actuala diviziune datează din 1974 când Comitatele istorice au fost reorganizate.

Din considerente administrative, Anglia este divizată în patru tipuri de subunităţi naţionale la nivelul comitatelor ce sunt folosite pentru administraţie locală.

Comitat metropolitan
Sunt şase comitate metropolitane, fiecare divizat în districte metropolitane, numite burg-uri (engleză boroughs), care acoperă zonele urbane mari cu excepţia Londrei. Au fost create în 1974 iar în 1986 consiliile comitatelor au fost desfiinţate, funcţiile lor fiind transferate districtelor individuale sau înlocuite cu autorităţi comune ale mai multor districte.

Comitat de tip "shire"
Comitatele shire au fost create tot în 1974 şi sunt cunoscute din punct de vedere legal ca şi comitate ne-metropolitane. Acestea sunt divizate în districte ne-metropolitane şi acoperă cea mai mare parte din ţară, dar în principal zonele rurale. Acestea pot fi identificate prin faptul că numele multora, dar nu al tuturora, conţine sufix-ul "-shire". În cele mai multe, administraţia locală este organizată pe două nivele: un consiliu al comitatului şi mai multe consilii ale districtelor constituente.

Termenul "comitat shire" este o tautologie, deoarece în engleză, termenul comitat (county) este de origine franceză iar termenul shire provine din saxonă.

Autoritate unitară
Autorităţile unitare au fost create în anii 90 şi sunt unităţi administrative organizate pe un singur nivel, ce combină funcţiile consiliilor comitatelor şi ale districtelor din cazul comitatelor ne-metropolitane. Sunt definite fie ca şi comitate formate dintr-un singur district fie comitate fără districte. Autorităţile unitare sunt fie oraşe mari ce sunt administrate independent faţă de consiliul comitatului învecinat, fie comitate cu populaţii reduse. În practică însă, cele mai multe autorităţi unitare nu sunt în totalitate unitare deoarece multe servicii ca de exemplu poliţia, pompierii, transportul public sau serviciile de ecologizare sunt comune cu ale altor autorităţi.

Londra Mare
Londra Mare a fst creată în 1965 şi este considerată uneori ca un comitat metropolitan, dar nu este definit astfel. Este divizată în două oraşe: City of London şi City of Westminster şi 31 de London Boroughs ("burguri londoneze").

Nivelul districtelor
Districtele Angliei sunt nivele de organizare administrativă sub nivelul comitatelor. Există câteva tipuri speciale de districte: burg (engleză borough), oraş (engleză city) sau burg regal.

District metropolitan
Comitatele metropolitane sunt divizate în districte metropolitane numite de obicei burg-uri. Odată cu dizolvarea consiliilor comitatelor metropolitane, puterile administrative ale districtelor au fost lărgite, ele având un statut asemănător cu cel al autorităţilor unitare.

District ne-metropolitan
Comitatele shire sunt divizate în districte ne-metropolitane. Administraţia este împărţită cu consiliul comitatului.

Burgurile Londrei
În Londra Mare cele 31 de burg-uri şi City of Westminster au aproximativ acelaşi statut cu autorităţile unitare, cu diferenţa că Autoritatea Londrei Mari există şi are rolul de a le coordona activitatăţile.

Nivelul parohiilor civile
Nivelul parohiilor civile este cel mai de jos nivel de organizare administrativă în Anglia. Parohiile civile nu ocupă toată suprafaţa Angliei, fiind de exemplu interzise în Londra Mare şi neexistente în metropole sau în oraţele mari. Totuţi, guvernarea actuală încurajează formarea de noi parohii civile şi numărul acestora este în creştere, în ultimul deceniu aproape 100 noi parohii civile fiind înfiinţate.

Acestea sunt administrate de obicei de către un consiliu cu diverse responsabilităţi locale. Consiliile parohiilor civile pot, dacă doresc, să devină consilii orăşeneşti, iar preşedintele consiliului în acest caz poartă titlul de Primar. Din cele aproape 8700 de parohii civile conduse de un consiliu, aproximativ 400 sunt conduse de consilii orăşeneşti. Consiliile parohiilor se aleg prin vot pe o perioadă de patru ani. În cazul în care o parohie civilă conţine mai puţin de 200 de persoane cu drept de vot, este considerată prea mică pentru a avea un consiliu şi atunci este guvernată prin reuniuni ale parohiei civile, acesta fiind un exemplu de democraţie directă. Există aproximativ 1500 de parohii civile fără consiliu.