Agriş
Bogate în vitaminele A, B și C, potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fosfor, cupru și fier, fructele de agriș sunt apreciate inclusiv pentru proprietățile antiradiante, datorate nivelului înalt de protopectină. Membru al familiei Grossulariaceae, genul Ribes, agrișul prezintă o bună adaptabilitate la condițiile pedoclimatice, iar pe lângă faptul că intră pe rod într-un interval scurt de timp, acesta prezintă și o productivitate mai mult decât satisfăcătoare, cu peste 150.000 de tone anual, la nivel mondial. Înălțimea agrișului este de cel mult 1,7 m, iar rădăcinile acestuia pătrund în sol până la o adâncime de 60 cm. Compusă din 15-20 de tulpini, tufa de agriș mai prezintă ghimpi solitari, bifurcați sau trifurcați, iar formarea acesteia este mai rapidă în cazul soiurilor cu o capacitate înaltă de fructificare.
Agrișul formează muguri vegetativi și micști, iar frunzele sunt lobate, într-o nuanță închisă de verde, și amplasate alternativ, între ramurile principale și cele scurte. Florile de agriș sunt hermafrodite, prezintă un singur pistil și au cinci stamine. Ca fruct, agrișa este o bacă sferică, ovoidă, elipsoidală sau alungită. Înmugurirea agrișului are loc la începutul sau la mijlocul lunii martie, iar înflorirea începe la mijlocul lunii aprilie. Maturarea fructelor se desfășoară pe parcursul a trei săptămâni, de la sfârșitul lunii iunie și până la începutul lui iulie. Arbuștii prezintă o perioadă de rodire cuprinsă între cinci și zece ani, cu un randament care variază între 3-7 kg / plantă.