Carpen. Este un arbore pana la 20 m inaltime care are coronamentul larg, des, jos, tulpina acoperita cu o scoarta neteda, cenusie.Lujerii sunt subtiri , geniculati, mugurii sunt fusiformi.Frunzele sunt distihe, ovat-eliptice, de 5 - 12 cm, dublu serate pe margini, cu nervuri secundare drepte.Florile unisexuate, dispuse monoic, in amenti pendenti, apar in aprilie, odata cu infrunzirea.Fructele sunt nucule cu involucru membranos trilobat.Este putin pretentios fata de sol, rezistent la ger, la umbra (in tinerete) dar dar putin rezistent la seceta.
Dintre varietati citam : purpurea K.Koch, cu frunze rosii primavara, fastigiata Iaeg, cu forma piramidala, pendula Kirchn, cu ramuri pendule.
Este indicat pt formarea masivelor, zidurilor verzi si constituirea gardurilor vii.
Se inmulteste prin samanta semanata in august-septembrie sau primavara, dupa ce se stratifica.Semanaturile se fac pe randuri, la distanta de 30 cm si la adancime de 2 - 5 cm.
Varietatile se inmultesc prin altoire.

***
Carpenul (Carpinus betulus), arbore de marimea II, specie de amestec in cverco-carpinete si sleauri de fag, de gorun, de stejar pedunculat.

Trunchi relativ drept, frecvent rasucit, cu caneluri, scoarta neteda. Lemn omogen, alb-galbui, tare, de calitate slaba (caltos). Elagaj defectuos. Inradacinare bogata, ramificata, profunda.

Puieti foarte rezistenti la umbra, arborii de semiumbra-umbra, mezotermi, mezofili, eutrofi.

Crestere rapida in tinerete apoi redusa. Productivitate redusa.

Fructificatie anuala, abundenta. Regenerare naturala din samanta foarte usoara, invadanta. Regenerare usoara din lastari. Longevitate mica.

Valoare productiva redusa, valoare ecoprotectiva ridicata, valoare culturala ridicata pentru protectia tulpinii cvercineelor, pentru ameliorarea si impiedicarea intelenirii solului. Avand caracter invadant si crestere rapida in tinerete poate elimina cvercineele daca nu se iau la timp masuri de inlaturarea concurentei carpenului.

In Romania foarte frecvent la dealuri si in paduri mai umede de campie, patrunde si la munte in fagete. Din cauza greselilor de silvotehnica a eliminat pe mari suprafete stejarii, formand arborete derivate. Acestea trebuie substituite prin speciile principale si de amestec indicate stational.