În toate epocile și în toate culturile a existat dorința de a face artă: artiștii s-au organizat, au fost stabilite reguli și statute, instituâiile publice au promovat păstrarea operelor de artă în muzee. 

Nu se poate scrie istoria completă a nici unei epoci și culturi fără a se recurge la istoria artei sale care, la fel ca și știința, est eo componentă necesară și esențială a sistemului respectiv. Legăturile dintre orașe, regiuni, state și continenet nu ar fi fost atât de intense dacă arta  u ar fi acționat ca un puternic factor de comunicare și de schimb. Pentru toate religiile, arta a dat chip divinității, iar prestigiul statalor ar fi fost mia mic dacă arta nu ar fi dat formă monumentală instituțiilor, prezentând drept exemplare faptele și protagoniștii din istoria lor. Orașele nu ar fi fost decât spații anoste dacă arta nu le-ar fi dat o anume caracteristică, făcând vizibilă tradiția lor.

...

Giulio Carlo Argan - Omul, Arta, Istoria
(prefață la Arta în Istoria Umanității de Mary  Hollingsworth)