Cercul de foc al Pacificului este cea mai întinsă și activă zonă vulcanică de pe Terra concentrând 62% din vulcanii activi existenți în prezent (peste 350 din cei 600 vulcani activi).
Date generale
Două treimi din acest cerc se află în arcurile insulare din Pacificul de Vest, iar restul pe țărmurile pacifice ale celor două Americi. Cercul de Foc al Pacificului este o suprafață frecventată de cutremure și erupții vulcanice care încercuiesc oceanul Pacific. Forma zonei de foc este a unei potcoave de 40.000 de km. El este alcătuit din 452 de vulcani activi. Aici se găsesc 75% din vulcanii activi ai lumii. Fosele care mărginesc Pacificul sunt activate din punct de vedere seismic, fapt care determină producerea a numeroase cutremure, care, asociate vulcanismului activ, justifică denumirea de centura de foc sau cercul de foc dată de specialiști acestei zone. Din cele 100 de cutremure de mare magnitudine care au avut loc la jumătatea secolului al XX-lea, 75 s-au produs în această zonă. Inelul este întreupt numai de-a lungul coastei vestice a SUA și Canadei, unde nu apare nici o fosă și unde se produc rareori cutremure. Dar, în sudul țărmului pacific al SUA, se află cea mai lungă zonă de fractură oceanică, Mendcino (lungă de peste 3000 km.), care se continuă pe uscat cu una dintre cele mai mari falii terestre, San Andreas (California). De-a lungul Centurii de foc au loc deplasări submarine care provoacă tsunami (valuri oceanice devastatoare care invadează coastele pacifice).
Printre vulcanii din cercul de foc se înscriu: Muntele Asama (cel mai activ dintre cei 57 vulcani japonezi aflați în activitate), Bromo, Tambora și Perbuaton, cei mai distrugători dintre cei peste 100 de vulcani activi din Arhipeleagul Indonezian, Kliucevski Kamaceatka, Katmai în Alaska și Mauna Loa su Kilauea sau Taali. Dintre cutremurele catastrofale din centura de foc amintim pe cele din câmpia japoneză Kanto din septembrie 1923, din insula filipineză Mindanao (aprilie 1955), cele din Peru din noiembrie 1946, ianuarie 1962, mai 1970, octombrie 1970, octombrie 1974, aprilie 1988, noiembrie 1996 sau din California, San Francisco, cel din 1906.
Insule
Cercul de foc constă în cea mai mare parte dintr-o serie de insule așezate sub formă de arc în Pacific, ca de exemplu:
- Insulele Aleutine
- Insulele Kurile
- Insulele Ryukyu
- Insulele Mariane
- Insulele Filipine
- Insula Noua Guinee
- Insulele Solomon
- Noile Hebride
- Insula Zuzu
Linia arcului de cerc se continuă pe coasta de vest a continentelor:
- America de Nord
- America de Sud
- Antarctida (Muntele Erebus)
- Asia Peninsula Kamceatka cu Klucevskaia Sopka
Această linie a vulcanilor activi urmează o crăpătura submarină a scoarței pământului care înlesnește urcarea magmei la suprafață.
Munții Anzi sunt cel mai lung lanț muntos din lume. Ei se intind de-a lungul coastei de vest a Americii de Sud prin Venezuela, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina și Chile. Sunt alcătuiți de fapt din două sau mai multe lanțuri paralele in unele regiuni ca de exemplu in Peru, Bolivia, nordul Chile și Argentinei, unde intre lanțurile muntoase sunt distanțe mari, delimitand intre lanțuri podișul Altiplano cu lacul Titicaca. Centrul fostului imperiu Inca, orașul Cuzco, se află in nordul acestui podiș. Lungimea Anzilor Cordilieri este de aproximativ 7.500 km de la zona tropicală latitudine nordică (ca. 10° Nord) și pană in afara zonelor tropicale latitudine sudică (ca. 55° Sud). In partea sudică și in Ecuador lățimea lor atinge 200 km, in schimb intre Arica (Chile) și Santa Cruz de la Sierra (Bolivia) ating pe direcția est-vest lățimea de peste 600 km.
Munții
Muntele cel mai inalt din lanțul Anzilor Cordilieri este Aconcagua cu 6.962 m inălțime și este situat in Argentina la granița dintre Argentina și Chile.
Varfuri mai importante
- Nevado Huascarán, 6.770 m (Peru)
- Alpamayo, 5.947 m (Peru)
- Nevado Yerupajá, 6.634 m (Peru)
- Nevado Illimani, 6.483 m (Bolivia)
- Cerro Torre, 3.133 m (Argentinia)
Vulcani
Anzii se află intr-o zonă cu o intensă activitate vulcanică și seismică. Vulcanii cei mai inalți din lume se află in Anzi: vulcanul Monte Pissis din (Argentina) are 6.882 m, Ojos del Salado din (Chile) are 6.887 metri. Ca rezultat al proceselor vulcanice există solfatarele, geizerele și fumarolele.
Vulcani mai cunoscuți
- Cotopaxi, 5.897 m (Ecuador)
- Tungurahua, 5.010 m (Ecuador)
- Pichincha, 4.784 m (Ecuador)
- Villarrica, 2.840 m (Chile)
Lista munților și vulcanilor din America de Sud
- Llullaillaco, 6.723 m (Argentina/Chile)
- Nevado Coropuna, 6.426 m (Peru)
- Ubinas, 5.675 m (Peru)
- Chimborazo, 6.310 m (Ecuador)
- Osorno, 2.652 m (Chile)
- Sierra Nevada de Lagunas Bravas 6.127 m (Chile/Argentina)
- Lanín, 3.747m (Argentina)
- Uturunco, 6.010 m (Bolivia)
- Licancabur, 5.916 m (Bolivia/Chile)
- Misti, 5.822 m (Peru)
- Vulcani mai mici in Valea vulcanelor, (Peru)
Formarea Anzilor
Varsta Anzilor este apreciată ca și cea a Himalayei la aproximativ 60 milioane de ani. După părerea lui Garzione (2006) lanțul muntos s-ar fi format cu numai 3 milioane de ani in urmă.
Plăcile tectonice
Anzii prezintă un caz tipic intre o placă continentală și o placă oceanică (Pacific). Placa "Nazca" s-a ciocnit cu placa continentală a Americii de Sud in urmă cu circa 150 de miloane de ani. Pe această linie de joncțiune s-a format o falie (crăpătură) in adancimea oceanului numite "Gropa Peru" (6262 m) și "Groapa Atacama" (8066 m) adancime. In zona Anzilor și azi au loc o numeroasă serie de procese geodinamice, cu ridicări de teren pană la 10 cm pe an, iar in zonele unde crusta pămantului este deosebit de groasă (60 - 70 km) ridicandu-se cu 1 mm pe an, aceste fenomene fiind numite convergențe geologice. Orogeneza acestor munți tineri a inceput in perioada terțiară, dar numai in perioada pleistocenă are loc procesul de inălțare propriu zisă a Anzilor, ajungand la semeția lor din zilele noastre.
Materii prime
se pot aminti:
- Minele de argint din (Cerro de Pasco, Potosí)
- Mina de cupru (cea mai mare din lume) (Calama)
- Zăcămintele de sulf și salpetru din Bolivia și Chile (in nord)
- Alte minerale și metale rare
Informaţii despre
Nume | Cercul de foc al Pacificului | |
---|---|---|
Tip relief | lanţ montan | |
Localizare multipla | ANTARCTICA; Bolivia; Canada; Chile; Costa Rica; Filipine; Indonezia; Japonia; Mexic; Noua Zeelandă; Rusia; Statele Unite ale Americii | |
Altitudine | Lungime |
Vezi şi
Munţi | Anzi Apalasi Sierra Madre Oriental |
---|