Banii României s-au schimbat şi ei odată cu vremurile: de la domnitori la regi şi de la poeţi la sculptori
Zeci de personalităţi s-au perindat de-a lungul timpului pe banii româneşti, de la regii din perioada monarhiei şi personajele istorice agreat
Istoria personalităţilor apărute pe banii româneşti începe în 1880, când chipul lui Carol I a fost gravat pe moneda de 5 lei, sub titulatura „Carol I domnul României". În 1881, după proclamarea României ca regat, pe monede s-a scris „Carol I regele României". Tot în 1881, este tipărită prima bancnotă românească, cu valoare de 20 de lei şi având pe revers chipul împăratului Traian.
Tipărirea unei personalităţi pe banii româneşti nu devenise totuşi o regulă, majoritatea bancnotelor din acea vreme fiind ilustrate cu femei în diverse ipostaze reprezentând personificarea României. În 1917, au fost emise la Iaşi trei tipuri de bancnote (10, 25 şi 50 de bani) care au circulat numai în timpul Primului Război Mondial şi care aveau reprezentată efigia regelui Ferdinand. A urmat apoi, în 1931, o emisiune de bancnote pe care a apărut chipul regelui Carol al-II-lea, dar şi imaginea istorică a intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Regele Mihai a apărut şi el pe aversul monedelor de 5 şi 20 de lei emise în 1929 pentru a înlocui bancnotele cu aceeaşi valoare, dar şi pe monedele de 200, 500, 2.000, 25.000 şi 100.000 de lei emise în 1946.
Comuniştii au mizat pe figuri istorice
În 1943, pe bancnota de 5.000 de lei apar chipurile lui Decebal şi Traian, lucru care se repetă şi în 1947, pe bancnotele de 100.000, respectiv 1.000.000 de lei emise înainte de stabilizarea monetară din vara acelui an.
Odată cu venirea la putere a comuniştilor şi cu stabilizarea monetară din 25 iunie 1947, alegerea personalităţilor apărute pe banii româneşti intra într-o nouă eră. S-a menţinut apariţia personalităţilor istorice, dar acestea au fost selectate pentru a corespunde propagandei comuniste. Trei mari figuri au dominat imaginea banilor din perioada României socialiste: Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu şi Alexandru Ioan Cuza. Primul a apărut pe bancnotele de 1.000 de lei (emise în 1947 şi 1948) şi 25 de lei (emise în 1952 şi 1966), Bălcescu a figurat pe bancnotele de 1.000 de lei (emise în 1950) şi 100 de lei (emise în 1952 şi 1966).
Comuniştii i-au pus pe bani şi pe conducătorii Răscoalei din 1784, Horea, Cloşca şi Crişan. Figurile celor trei au apărut pe bancnota de 500 de lei emisă în 1949 şi rămasă în circulaţie până la reforma monetară din 1952.
De la Brâncuşi la Eminescu
După Revoluţia din 1989, imaginea banilor româneşti a fost schimbată în mod radical. „Odată cu prăbuşirea comunismului a apărut necesitatea de a schimba bancnotele, întrucât cele vechi aveau însemnele regimului ceauşist. În privinţa figurilor care au apărut pe bani decizia a fost simplă: personalităţi ale civilizaţiei şi culturii româneşti care n-au avut o implicare politică făţişă, pentru a se evita anumite interpretări mai ales că la începutul anilor '90 zona politicului era foarte tensionată", explică Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României.
Inflaţia galopantă din primi zece ani de democraţie a avut grijă să fie loc pentru toată lumea pe imaginea noilor bani. Leul se devaloriza de la o zi la alta, iar românii aveau parte de câte o bancnotă nou apărută chiar şi de câte două ori pe an. Le primeau cu o bucurie inexplicabilă, curioşi să vadă „cine a mai apărut pe asta scoasă acum". Primul a fost Constantin Brâncuşi, pe bancnota de 500 de lei emisă în 1991. Au urmat Mihai Eminescu, pe bancnota de 1.000 de lei (1991), Grigore Antipa, pe cea de 200 de lei (1992), Avram Iancu, pe bancnota de 5.000 de lei (1992), şi Nicolae Iorga, pe hârtia de 10.000 de lei (1994), cea mai valoroasă din acel moment. Chipul marelui istoric a fost, timp de doi ani, un simbol al bunăstării în România. Până în 1996, când a apărut bancnota de 50.000 de lei, cu chipul lui George Enescu. Erau anii când România dădea din cap pe hip-hopul BUG Mafia şi toată lumea îşi dorea „cincizeci, cincizeci, multe, mai multe, aliniate-n portmoneu".
Oameni pe plastic
În 1998 au apărut încă două bancnote noi: 5.000 de lei cu Lucian Blaga şi 100.000 de lei cu Nicolae Grigorescu. Leul continua să se devalorizeze şi România mai avea personalităţi care meritau onoarea de a fi imprimate pe bani. În 2000, Aurel Vlaicu privea gânditor de pe bancnota de 500.000 de lei, iar în 2003 a fost emisă şi cea de 1.000.000 de lei, marcată de figura lui Ion Luca Caragiale.
La reforma monetară din 2005, bancnotele au pierdut patru zerouri, dar au păstrat acelaşi aspect şi aceleaşi personalităţi imprimate pe suportul de polimer. Pe lângă cele existente, au mai fost emise bancnotele de 200 şi 500 de lei, care au „recuperat" două figuri marcante ieşite din circuit odată cu dispariţia unor bancnote mai vechi ucise de devalorizarea leului: Lucian Blaga, respectiv Mihai Eminescu. Alături de ei, pe bancnotele aflate în circulaţie la momentul de faţă se mai află: Nicolae Iorga (1 leu), George Enescu (5 lei), Nicolae Grigorescu (10 lei), Aurel Vlaicu (50 de lei) şi Ion Luca Caragiale (100 de lei).
Personalităţile
Dacă în timpul monarhiei pe reversul monedelor apărea figura regelui aflat pe tron, în comunism a dispărut obiceiul de a avea figuri reprezentative şi pe banii de metal. După Revoluţie au apărut trei monede cu personalităţi pe revers, toate emise în 1991 şi rămase în circulaţie până în 1996. Ştefan cel Mare a apărut pe moneda de 20 de lei, Alexandru Ioan Cuza pe cea de 50 de lei, iar Mihai Viteazul pe moneda de 100 de lei. În 2000 au fost emise monede de 1.000 de lei avându-l pe revers pe Constantin Brâncoveanu. Acestea au circulat până în 2004.
Cine decide înfăţişarea banilor
Mecanismele prin care Banca Naţională a României stabileşte ce personalităţi merită să fie imprimate pe bancnote sunt relativ simple: Direcţia Emisiune, Tezaur şi Casierie este cea care, pe lângă macheta propriu-zisă a unei bancnote, propune Consiliului de Administraţie al BNR şi o figură marcantă dintr-un anumit domeniu. Consiliul format din nouă membri, în frunte cu guvernatorul Mugur Isărescu, are ultimul cuvânt.
„Cei din Direcţia Emisiune, Tezaur şi Casierie sunt persoane discrete, care nu vor să apară în presă. Pe desenatorii de bancnote, spre exemplu, nu-i cunosc nici eu. Ei deţin secretele elementelor de securitate imprimate pe bani şi e normal ca identitatea lor să fie secretă. În privinţa personalităţilor pe care ei le aleg nu este vorba despre nimic senzaţional. Sunt nişte dezbateri interne în care se aleg figuri marcante din anumite domenii, propunerile lor nu se bazează pe studii sau sondaje. Este şi ceva subiectiv, inevitabil. Dar dacă luăm toate bancnotele, avem pe ele reprezentanţii de vârf din fiecare domeniu. E greu să fie contestaţi de cineva. Noi nu avem intenţia de a face vreo clasificare prin imprimarea cuiva pe bancnote", spune Mugur Şteţ.
Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR, explică întâmplarea prin care a ajuns „Rodica“ pe bancnota de 10 lei
„Rodica"
Purtătorul de cuvânt al BNR explică şi motivul pentru care, după Revoluţie, s-a hotărât renunţarea la figurile istorice care apăreau pe bani şi înlocuirea lor cu nume importante din cultura şi civilizaţia României: „Pe de o parte, românii se simt mândri că au aceste personalităţi şi sunt recunoscute, pe de altă parte şi străinii, când se uită pe o bancnotă, sunt curioşi să afle cine e pe ea. După ce s-a ajuns la această concluzie, s-au ales diverse domenii: muzică, pictură, filosofie, literatură, etc. Cei de la Direcţia Emisiune, Tezaur şi Casierie au luat-o pe rând: la muzică îl avem pe George Enescu, incontestabil cel mai mare compozitor al nostru. În pictură, Nicolae Grigorescu e unul dintre cei mai mari, recunoscut la nivel internaţional. Pe bancnota de 10 lei cu Nicolae Grigorescu apare şi «Rodica», un tablou care aparţine Băncii Naţionale şi se află în sala de consiliu. Aici, spre exemplu, putem fi acuzaţi de subiectivism, dar e ceva firesc".
Banca Naţională încearcă să stea departe de orice controversă despre alegerea personalităţilor imprimate pe bani, precum şi de dezbaterile privind figurile care ar fi trebuit să primească această onoare şi nu au primit-o. Merită ştiut însă că BNR emite periodic pentru colecţionari monede închinate unor personalităţi sau evenimente marcante.
„Nu poţi să faci atlasul personalităţilor din România pe bancnote. De aceea, Banca Naţională are şi emisiuni numismatice, pentru colecţionari, care au menirea de a populariza personalităţile marcante ale istoriei, civilizaţiei şi culturii româneşti. Când se împlinişte un număr rotund de ani de la naşterea sau moartea unei mari personalităţi, noi avem emisiune numismatică. Banca Naţională are şi menirea de a promova istoria, cultura şi civilizaţia României", explică Mugur Şteţ.
Români pe monedele euro
În ultimii 15 ani, BNR a emis zeci de monede destinate colecţionarilor care aduc în prim-plan evenimente istorice, obiective turistice sau oameni de seamă, precum George Bacovia, Liviu Rebreanu, Nicolae Tonitza, Henri Coandă, Simion Bărnuţiu şi Mircea cel Bătrân.
De altfel, începând cu 1 ianuarie 2015, ţinta pe care România şi-a propus-o ca prag pentru trecerea la moneda euro, vom mai vedea personalităţi româneşti numai pe banii de metal. Sistemul monetar european prevede acelaşi tip de bancnote pentru toate ţările membre, dar permite personalizarea monedelor.
În condiţiile în care vom trece la euro, BNR va trebui să decidă ce figuri marcante vor apărea pe reversul celor opt monede care circulă în sistemul monetar european. „Încă nu s-a pus această problemă la nivelul Băncii Naţionale. Se va discuta la momentul potrivit", ne-a lămurit Mugur Şteţ.
"Pe bancnotă de 10 lei apare şi «Rodica», un tablou care aparţine Băncii Naţionale şi se află în sala de consiliu. Aici, spre exemplu, putem fi acuzaţi de subiectivism."
"Banca Naţională are şi menirea de a promova istoria, cultura şi civilizaţia României."
Mugur Şteţ - purtătorul de cuvânt al BNR
