E aproape de prisos să argumentăm necesitatea unui masterat de limba română la Facultatea de Litere din Cluj, singurul, de altfel, facultate care are un număr mare de absolvenţi ai specializării Limba şi literatura română, ca prima sau a doua specializare, dintre care destul de mulţi intenţionează în perspectivă să facă un doctorat în filologie, cu aplicaţie specială la problemele limbii române. În al doilea rând, pregătirea din motive obiective, relativ superficială în cei (numai) trei ani de studiu reclamă o aprofundare a specializării, în acord cu exigenţele mereu sporite ale şcolii, mai cu seamă la nivel de liceu.
În particular, se simte nevoia acută de implicare majoră şi responsabilă a specialiştilor (actuali şi mai cu seamă viitori) în cultivarea limbii române actuale, care trece printr-o perioadă de puternică influenţă anglo-americană, în primul rând lexicală, dar şi fonetică şi gramaticală, influenţă nu în totalitate benefică. Orientarea interdisciplinară a acestui masterat – româna în context romanic – răspunde orientărilor curriculare actuale, încercând să dea masteranzilor o imagine de ansamblu asupra domeniului lingvistic şi cultural romanic, nu numai dintr-o perspectivă diacronică, aşa cum se face adesea, ci şi sincronică, construind o bază tematică şi practică pentru abordări specializate ulterioare. Masteratul, prin evantaiul de discipline oferite, cu ambiţii profesional didactice, dar şi de cercetare, se construieşte pe ideea unui sprijin reciproc în aprofundarea limbilor romanice, cu relevanţă nu numai pentru configurarea complexă (limbă, cultură, mentalităţi, istorie etc.) a individualităţii limbii române, ci şi a celorlalte limbi romanice. Prin acest masterat se încearcă formarea, fie ea şi modestă, a unor specialişti în domeniul romanic, sincronizându-ne astfel cu învăţământul filologic romanic din alte ţări. Masteratul se adresează atât absolvenţilor filologi, cât şi celor nefilologi, indiferent de durata studiilor (patru sau trei ani).