Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană sau Biserica Greco-Ortodoxă), este o comunitate de credință creștină. Creștinii ortodocși sunt organizați in biserici ortodoxe naționale autocefale (greacă, rusă, romană, sarbă etc.), aflate in comuniune liturgică (euharistică) unele cu altele. Intre bisericile ortodoxe naționale, primatul onorific este deținut de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. După numărul de credincioși, ortodocșii formează in lume a doua comunitate creștină, după Biserica Catolică.
Numele de Ortodoxie vine din limba greacă, de la ορθο (ortho - drept, corect) și δοξα (doxa - slăvire sau, intr-un ințeles mai general, opinie), traducandu-se deci literal "dreapta-slăvire", cu ințelesul de "credință, opinie corectă", sau "dreapta-credință". Este de menționat că și unele din celelalte biserici creștine iși consideră propriile invățături ca fiind drepte, sau chiar singurele drepte.
Bisericile Ortodoxe Răsăritene reunesc astăzi o parte importantă a credincioșilor creștini. Istoric și cultural, ele sunt purtătoare ale unei tradiții bogate, dezvoltate de-a lungul a două milenii de viață creștină intr-o largă zonă geografică.
Fundamentele teologiei creștine ortodoxe au fost stabilite la primele șapte sinoade ecumenice, ținute intre secolele al IV-lea și al VIII-lea. Din motive religioase, dar și politice, geografice și culturale, intre biserica apuseană (romano-catolică) și cea răsăriteană (ortodoxă) s-a produs o separare in 1054 , cunoscută sub numele de Marea Schismă . In urma acestui eveniment, atat Biserica Ortodoxă, cat și cea Catolică se consideră a fi singura biserică universală (καθολικι - catolică sau "sobornicească") și apostolică, ca și deținătoarea dreptei credinței (Ορθόδοξια - ortodoxă). Spre deosebire de biserica Romei, ce pune accentul pe universalitate (catolicitate), cea ortodoxă pune accentul pe puritatea credinței, de unde diferența de nume.
Biserica Ortodoxă (in integralitatea bisericilor locale ce o compun) consideră că are la bază succesiunea apostolică neintreruptă incepută de la apostoli.
Prezența Bisericii Ortodoxe este dominantă in zone ce s-au aflat in spațiul cultural al imperiilor bizantin și rus: Europa de Est și de Sud-est, Asia, părți ale Orientului Mijlociu și ale Africii. In prezent, numărul de credincioși ortodocși este majoritar in Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, Romania, Rusia, Serbia, Muntenegru și Ucraina. Mari comunități de creștini ortodocși trăiesc și in Albania (aprox. 30%), Bosnia (31,4 %), precum și in unele state care au aparținut Rusiei țariste, respectiv Uniunii Sovietice (Țările baltice și Asia Centrală). Prezențe ortodoxe semnificative se găsesc in multe alte țări din America de Nord, Europa de Vest etc., datorate in special comunităților formate prin emigrarea est-europenilor.
Biserica Catolică (din gr. καθολικός, in trad. "universal", derivat din κατα ολον, "pentru intreg") este societatea tuturor credincioșilor de pe pămant uniți prin credință și sacramente sub conducerea Papei și a episcopilor uniți cu el. Aceștia constituie cel mai numeros grup religios din lume cu numeroase ordine de călugări. Biserica Catolică este formată dintr-un numar de biserici particulare, definite pe criterii teritoriale si rituale. In sfera de influență occidentală bisericile particulare sunt numite dioceze, iar in sfera de influență orientală eparhii. Toate aceste organizații au in fruntea lor un episcop, considerat de credincioși ca fiind succesor spiritual direct al apostolilor. In fruntea colegiului episcopilor se află episcopul Romei, cunoscut sub numele de Papă, care este văzut de credinciosii catolici ca succesor direct al lui Petru, intaistătătorul colegiului apostolilor lui Isus Christos. Biserica catolica are aproximativ 1,2 miliarde de membri. Biserica Catolică desfășoară serviciile religioase după mai multe rituri, intre care cel mai răspandit este ritul latin, practicat de Biserica Romano-Catolică. Un loc important il are ritul bizantin, practicat intre altele de Biserica Romană Unită cu Roma.
Biserica Anglicană (Church of England) este o biserică istorică, despărțită de Roma in timpul Reformei protestante, in Anglia, prin ruptura regelui Henric al VIII-lea cu papa Romei. In Scoția și SUA, denumirea oficială e Biserica Episcopaliană.
Bisericile Evanghelice-Luterane, grupate in Federația Luterană, sunt Bisericile și obștile bisericești care au acceptat Reforma protestantă și care urmează, intr-o măsură mai mare sau mai mică, teologia preotului Martin Luther, numită și luteranism.
Luteranii din Romania sunt reprezentați oficial prin două instituții:
- Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din Romania (a credincioșilor de naționalitate germană).
- Biserica Evanghelică Luterană Sinodo-Prezbiteriană (a credincioșilor maghiari și slovaci)
Biserica Reformată, cunoscută și sub denumirea de Biserică Calvină, este o biserică creștină creată in urma Reformei protestante. Doctrina Bisericii Reformate se bazează pe interpretările scrierilor din Noul Testament enunțate de Ulrich Zwingli și Jean Calvin. Dat fiindcă cei doi fondatori au activat in Elveția (Zwingli la Zürich, iar Calvin la Geneva), denumirea latină a invățăturii propagate de ei este Confessio Helvetica ("credința elvețiană"), spre deosebire de Confessio Augustana ("credința de la Augsburg"), adică cea răspandită de Martin Luther.
Răspandire
Reformați, mai fiind numiți și hughenoți sau calviniști s-au extins prin intreaga lume . Ei sunt majoritari in Scoția, Olanda, nordul Germaniei, Elveția, Ungaria etc ; majoritatea coloniștilor de pe coasta Atlantica americana, erau reformați mai ales in New York și Noua Scoția .
Religia prin coloni s-a răspandit și pe continentul african, fiind singura religie creștină semnificativă de pe continent, majorand in Africa de sud, Camerun, Sierra Leone și in comunitățile afro-americane din SUA.
Idei privind religia
Calvinismul respinge dogma prezenței reale a "trupului și sangelui Domnului" in impărtășanie, invocarea sfinților, instituția episcopatului, Inchinarea și slujirea la chip cioplit, icoane și statui(practica respinsa si de ortodoxi caci eu nu se inchina si nici nu slujesc icoanei cu atat mai mult chipului cioplit, ei cinstesc chipul sfantului sau al lui Iisus Hristos din icoana dupa porunca lui Dumnezeu din Vechiul Testament [III Reg 6, 23-33] ), repracticarea semnului cruci care este o batjocura pentru Dumnezeu, neimbogățirea clerului etc. Predicatorii sunt aleși de către credincioși și fiecare din bisericile calviniste este condusă spiritual de un consiliu ales. Calvin crede intr-o predestinare absolută a aleșilor și celor condamnați la "judecata din urmă", respingand astfel complet liberul arbitru susținut de ortodoxism.
Tainele
La botez, copilului i se toarnă de 3 ori apă pe cap (In numele Tatălui, al Fiului și al Sfantului Duh), primind jumătate de creștinizare.
La Káté, copiii trebuie să invețe despre religie, Dumnezeu, credință și Biserică o carte cu intrebări și răspunsuri, urmand ca la varsta de 14 să ia parte la prima impărtășanie, devenind astfel creștini de bună-voie.
Preotul trebuie să fi terminat facultatea de teologie și va fi ales de credincioși, spre deosebire de celelalte culte și femeia poate fi hirotonită.
Inainte de inmormantarea trupului celui mort preotul ține o predică ca sufletul să se odihnească și ca Dumnezeu sa il judece ingăduitor.
Sub numele de Biserici vechi orientale sunt cunoscute Bisericile apostolice care au refuzat să recunoască hotărarile Conciliului din Calcedon, din anul 451, rupand comuniunea cu Biserica Romano-Catolică și cu Biserica Ortodoxă Răsăriteană.
Aceste biserici se impart in cele denumite sub termenul generic de Bisericile celor trei concilii sau "Biserici necalcedoneene" (care cred că Isus Cristos a fost Dumnezeu adevărat și om adevărat, insă cu o formulă a lui Chiril din Alexandria) și o Biserică asiriană, ruptă de celelalte după Conciliul din Efes . Deasemenea aceste biserici se autointitulează și Ortodoxe Orientale , de aceea nu trebuie confundate cu bisericiile Ortodoxe Răsăritene ce acceptă Conciliul de la Calcedon .
Biserici necalcedoneene:
- Biserica ortodoxă coptă (in Egipt)
- Biserica ortodoxă etiopiană
- Biserica siro-iacobită din Antiohia
- Biserica ortodoxă malankară (in sud-vestul Indiei)
- Biserica apostolică armeană
Biserică autocefală după Conciliul din Efes:
- Biserica asiriană a răsăritului
Biserica Vetero-Catolică ori Veche-Catolică (nl De Oud-katholieke Kerk, de Die Alt-Katholische Kirche) sau Biserica Creștină Catolică (fr-ch L'Église chrétienne catholique), e o uniune de Biserici locale, ce aparțin de Utrecht, rupte din Biserica Catolică romană in 1870.
Bisericile Porvoo (sv Borgågemenskapen, en Porvoo Churches) reprezintă o comuniune de 12 Biserici europeene, in «comuniune de altar și scaun» (intercomuniune in euharistie și hirotonie). Tratatul a fost semnat in 1994 in orașul Porvoo (Borgå) din Finlanda.
Bisericile participante sunt Bisericile anglicane de pe insulele britanice, Bisericile evanghelice scandinave, baltice și din Islanda, precum și Bisericile episcopale din Peninsula Iberică.
Semnatare:
- Biserica Angliei
- Biserica Irlandei
- Biserica Episcopală Scoțiană
- Biserica Țării Galilor
- Biserica Evanghelică Lutherană din Finlanda
- Biserica Islandei
- Biserica Norvegiei
- Biserica Suediei
- Biserica Evanghelică Lutherană a Estoniei
- Biserica Evanghelică Lutherană a Lituaniei
- Biserica Lusitană Catolică Apostolică Evanghelică din Portugalia
- Biserica Spaniolă Reformată Episcopală
Negociază:
- Biserica Danemarcei
- Biserica Evanghelică Lutherană a Letoniei