Asezare geografica si limite

    • se desfasoara pe cca 13950 kmp , constituind o trepta intre munti, subcarpati si campie

    • cele doua denumiri (“Piemontul Getic” si “Podisul Getic”)sunt folosite concomitent insistandu-se in prima situatie pe geneza si evolutia regiunii, iar in a doua pe caracteristicile peisajului

    • se desfasoara intre valea Dambovitei (in E) si cea a Dunarii, si un sector al Campiei Romane (Campia Blahnitei, in V), Subcarpatii Getici in N si Podisul Mehedinti in NV,si Campia Romana in S.

 

Cadrul fizico-geografic

      Alcatuire geologica si alcatuire paleogeografica

    • se suprapune peste doua unitati structurale separatde de falia pericarpatica (Pitesti-Filiasi-Strehaia-Drobeta Turnu Severin)

    • in N se afla depresiunea Getica (avanfosa carpatica formata la inceputul neozoicului in fata Carpatilor Meridionali (aflati in ridicare), are fundament carpatica, dar si de platforma, alcatuit din roci cristaline si roci granitice.

    • In S este Platforma Valaha, formata din sisturi mezometamorfice strabatuta de granite si alte magmatite proterozoice. Peste ele se afla o suprastructura sedimentara acymulata in cadrul mai multor cicluri de sedimentare

Relieful

      Caracteristici morfografice si morfometrice

    • are o latime ce variaza intre 18-20 km in Podisul Candesti si 40-45 km in Podisul Oltetului

    • intrefluviile sunt netede, au latime ce creste de la N (sub 1 km) spre S (cativa Km)

    • au altitudinile mai mari spre subcarpati , unde fragmentarea torentiala este mai intensa si reduce uneori podurile interfluviale la culmi si varfuri rotunjite

    • catre S interfluviale sunt mai putin inalte , mai slab fragmentate, netede

    • versantii sunt abrupti, concavi , taiati in pietrisuri si nisipuri slab cimentate in N (cu caracter de cueste)si in depozite loessoide in S

    • baza lor este acoperita de materiale coluvio-proluviale, care uneori inainteaza pana aproape de jumatate

    • vaile autohtone apartin la 3 generatii :

      • prima isi are obarsia la contactul cu subcarpatii, sau in cadrul acestora

      • a doua, la altitudinile de 350-450 m (centru podisului)

      • a treia, cea mai noua, in vecinatatea campiei

    • la acestea se adauga vaile alohtone (largi) care separa marile subunitati

    • cele mai mari vai se remarca prin largirea treptata a culoarelor de vale de la N la S, albii majore in una doua trepte, in raport de care se desfasoara bilateral, sau alternant mai multe nivele de terasa;

    • inaltimile cele mai mari se afla la contactul cu subcarpatii, dar cresc ca valoare de la V la E (300m in Dealurile Cosustei, 400m in Gruiurile Jiului, peste 500 m in Podisul Oltetului si Podisul Cotmenei, peste 700 m in Podisul Candesti).

    • Valoarea cea mai ridicata (745 m) este in Dealul Perilor, din Podisul Candesti

    • altitudinile minime sunt in culoarele vailor principale (Olt, Jiu, Arges) si in S la contactul cu campia (sub 200 m)

    • in sectorul de N, fragmentare este mai intensa (peste 1 km/kmp), iar energia de relief este sub 50 m.

    • ca urmare a fragmentarii accentuate, in treimea N versantii au expuneri diferite, pe cand in C si in S regiunii vor avea doua directii – E si V

      Treptele de relief

    • Podisul Getic a rezultat prin ridicarea in pleistocen a unei campii piemontane

    • modelarea a dat trei, patru generatii de vai:

      • primele culoare de vale pe campia piemontana au fost create de raurile carpatice si de catre Dunare, ulterior s-au mai adaugat si altele cu obarsie in subcarpati sau in podisul aflat in ridicare;

    • adancirea raurilor a dus la detasarea in culoarele de vale a unor trepte de tipul teraselor (5 pe Jiu, Olt si 1-3 le celelalte vai) care se racordeaza alcatuind un sistem unitar cu cel al Dunarii

    • terasele la raurile mari sunt paralele cu albia actuala

    • altimetric , terasele din lungul raurilor mari sunt mai joase in V si ceva mai inalte in E

    • sunt terase aluviale cu nisipuri si pietrisuri marunte provenite din formatiunile piemontane

    • peste stratul de aluviuni sunt conuri de dejectie extinse pe podul terasei si materiale groase, coluvio-proluviale pe celelalte

      Luncile

    • sunt bine dezvoltate, au latimi mari (sute de m sau chiar km) pe vaile principale si chiar la confluente

    • racordul cu versantii sau fruntile de terasa se face prin acumulari coluvio-proluviale

      Relieful structural

    • panzele de pietrisuri, ca si stratele pliocenului superior inclina spre S

    • pe ansamblu, se trece de la un monoclin la o structura tabulara evidenta in jumatatea dinspre Campia Romana

    • adancimea retelei de vai a dus la:

      • detasarea unor interfluvii asimetrice in N si a unor platouri aproape orizontale in S
        cele mai multe vai din primele generatii se desfasoara in concordanta cu sensul inclinarii stratelor

      • in sectorul N monoclinal, se individualizeaza cueste, cueste unghiulare la contactul cu subcarpatii sau pe vaile secundare, vai obsecvente, subsecvente, etc.

      • in S sunt caracteristice formele intalnite in podisurile tabulare

      Modelarea actuala

    • in regiunea N, pe versantii cu panta mare, cu energie de relief de peste 100 m, cu alternante de straturi de nisip, pietris, argile, si unde presiunea tropica este mare se produc alunecari, curgeri noroioase, torentialitate si siroire

    • in C si S, relieful mult mai aplatizat si dezvoltarea larga a podurilor interfluviale fac ca degradarile sa fie reduse

       

      Subunitatile geografice

    • Podisul Strehaia, Gruiurile Jiului, Podisul Oltetului, Podisul Cotmeana, Dealurile Argesului, Podisul Candesti

  • Podisul Strehaia

    • se desfasoara in V, intre Jiu si Dunare, fiind incadrat in NV de Podisul Mehedinti si in Sud de Campia Olteniei

    • relieful coboara de la cateva varfuri de peste 350 m situate in NV la poduri extinse, in SE la 200-250 m

    • in jumatatea N iese in evidenta o unitate deluroasa cu interfluvii lungi, cu cueste spre V si vai principale consecvente spre SV

    • in jumatatea sudica se impun platourile interfluviale si vaile cu infatisare influentata de structura

      Subunitati

      • Culoarul depresionar mehedintean, Dealurile Motrului, Podisul Balacitei

  • Gruiurile Jiului

    • sunt incadrate de culoarele vailor Cioiana in N, Jiu in V, Gilord in E

    • formeaza un ansamblu de dealuri prelungi si coboara de la peste 400 m in N la 300 m in S.

  • Podisul Oltetului

    • cea mai mare subunitate a Podisului Getic

    • desfasurata intre Gilord-Jiu in V si Culoarul Oltului in E

    • panta generala a reliefului coboara lent de la cateva varfuri aflate la peste 500 m la circa 200-225 m in S, la contactul cu campia

  • Podisul Cotmeana

    • este cuprins intre Olt, Topolog si Arges

    • coboara de la peste 500 m in N la 200 m in S, in culoarele de vale si la contactul cu subunitatile Campiei Romane

  • Dealurile Argesului

    • sunt incadrate de Arges si Argesel

    • reprezinta un ansamblu de culmi si vai desfasurate aproape paralel de la V la E

    • dealurile coboara de la 600-700 m in N la sub 300 m in S

  • Podisul Candesti

    • situat intre Arges, Argesel si Dambovita

    • este constituit dintr-un ansamblu de culmi si poduri de 0,5-3 km latime si altitudini ce coboara de la peste 700 m in N la 300 m in S, separate de o retea e vai autohtone

Clima

    • temperat continentala, specifica regiunilor de podis joase si de campie din sudul tarii

    • factori:

      • o circulatie extrem de activa din V si S (SV); doar la E de Olt se simte influenta, mai ales iarna a maselor estice anticiclonale

      • efecte foehnale in extremitatea V, legate de circulatia aerului V peste Muntii Banatului si Podisul Mehedinti

      • Altitudinea impune o etajare a unor parametri climatici; intre regiunile joase, vecine campiei si cele inalte exista o diferenta ternica de 1-1,5 * C

    • temperatura medie anuala variaza intre 11* C in SV si 9 * C in NE, in cea mai mare parte a podisului fiind de 10 * C.

    • temperaturile medii ale lunii iunie variaza intre 22,2* C in SV si 19* C in NE

    • temperaturile medii ale lunii ianuarie -0,9*C la Drobeta Turnu Severin (SV) si -2,5, -3* C in NE

    • precipitatiile anuale variaza intre 500 mm in S si aproape 800 mm in N-NE

    • ninsorile se produc in cca 20 de zile

    • sub raport climatic se delimiteaza mai intai un sector vestic, dincolo de Olt, aflat sub directa influenta a activitatii ciclonale mediteraneene, iar al doile sector (cel E) resimte influenta maselor de aer continental estice (mai ales iarna).

 

Apele

Raurile

    • cele mai mari rauri sunt:

      •  

        Jiu – 120 km, panta medie 0,59 ‰

      • Olt -79 km, panta medie 1,2 ‰

      •  

        Arges – 44 km, panta medie 3,4 ‰

      • Vedea etc

    • densitatea retelei hidrografice

    • valoare medie de 0,3-0,4 km/kmp

    • regimul scurgerii este dependent de alimentarea nivo-pluviala la V de Oltet si pluvio-nivala la E de Oltet

    • Jiul are un debit mediu multianual de 50,5 mc/s la intrare si 91,4 mc/s la iesire

    • Oltul are un debit de 145 mc/s in N si 160 mc/s in S

    • fenomenul de secare este caracteristic pentru majoritatea raurilor autohtone

       

      Lacurile

    • predominant de origine antropica: benturile, indeosebi in Podisul Cotmeana, 6 lacuri pe Olt, 4 pe Arges, pentru regularizarea scurgerii, irigatii, alimentare cu apa, hidroenergie

      Apele subterane

    • se afla la adancimi diferite , in depozite de pietris si nisip aflatde deasupra unor nivele de argila cu desfasurare discontinua

    • panzele freatice folosite in alimentarea populatiei se afla in terase, luncile inalte si la baza pietrisurilor de candesti

    • apele de adancime sunt mineralizate, unele avand caracter artezian

Vegetatia si animalele

    • exista numeroase elemente sudice si submediteraneene in SV si euroasiatice in E

    • in S , la contactul cu campia (Podisul Oltetului, Podisul Cotmenei) predomina padurile de garnita, indeosebi pe solurile argiloase; cer pe soluri usoare (in Podisul Balacitei), spre N ele se imbina si intra in amestec cu gorunul, ulmul, parul, marul etc

    • in C si spre N (Podisul Motrului, Podisul Oltetului, Dealurile Argesului, Podisul Cotmeana) gorunul devine specia principala;

    • in luncile raurilor zavoaie cu plop, salcie, arin, sanger, etc.

    • fauna bogata cu elemente ce au patruns din campie, dar si specii sudice (vipera cu corn, broasca testoasa, etc.), submediteraneene si balcanice

 

Soluri

    • solurile apartin clasei argilo-iluviale: soluri brune, de la slabluvice la luvisoluri albice – pe podurile interfluviale si pe terase

    • soluri slab si mediu pseudogleizate pe depozitele cu argila si vertisoluri intre Olt si Jiu

    • pseudorendzine pe substat marnos

    • soluri brune-acide pe nisipuri si pietrisuri

    • soluri gleice in microdepresiunile din deluviile de alunecare

    • erodisoluri pe pantele mai mari supuse siroirii si spalarii

    • soluri aluviale in lunci

Populatia si asezarile

    • 1,1 milioane locuitori

    • cele mai importante concentrari ale populatiei sunt in culoarele vailor Jiu, Olt, Arges si pe principalii lor afluenti, iar cele mai mici concentrari – pe campurile piemontane

    • densitatea populatiei – valoarea medie -80 loc/kmp

    •  

      sporul natural – valoarea medie = -1,6 ‰

    • valori mai ridicate sunt in asezarile din culoarele vailor mai importante si in orase si destul de mici in satele situate in N unitatilor de podis in bazinele de receptie ale unor vai departate de reteaua principala de cai de comunicatie

    • cea mai mare parte din forta de munca a fost si este in agricultura

    • migrarea s-a produs la nivelul populatie tinere (absorbita in activitatile economice) de la sate spre orasele din podis (Drobeta Turnu Severin) sau din regiunile vecine (Tg. Jiu, Craiova, Slatina, Rm. Valcea)

    • in mediul rural aproape 1/5 din populatie depaseste 60 ani

      Asezarile

    • asezarile rurale: cele mai numeroase se afla in culoarele vailor (Olt, Jiu, Arges, Motru, Oltet), pe terase, glacisuri, conuri de dejectie

    • majoritatea satelor depasesc 500 locuitori si au profil economic variat (culturi cerealiere, cresterea animalelor, pomicultura, etc.)

    • satele situate in bazinele de receptie torentiale, la partea superioara a versantilor, se desfasoara pe suprafete mai mici, sunt rasfirate, au un numar mic de locuitori si un profil economic restrans

    • cele mai mari asezari (peste 1500 loc.) sunt cele aflate la contactul cu campia, in vecinatatea oraselor, a cailor de comunicatie modernizate, dar si in ariile principalelor exploatari miniere si petrolifere

    • asezarile urbane:

      • 8 orase :

        • Drobeta Turnu Severin (municipiu, cu profil economic complex)

        • Motru, Colibasi, Dragasani (intre 25000-50000 locuitori, functie industriala)

        • Strehaia, Filiasi,Scornicesti, Topolveni (intre 10000-25000 locuitori, functie agricola)

      • orase limitrofe:

        • Craiova, Slatina, Pitesti, Rm. Valcea, Tg. Jiu

 

Activitatile economice

      Resurse ale solului si subsolului

    • aproape 2/3 din suprafata podisului reprezinta terenuri agricole, in special in C si S

    • paduriea ocupa 28 % (fiind dominanta in N)

      Resurse de subsol

    • lignit, petrol, gaze

      Agricultura

    • se practica pe 64 % din suprafata podisului, cu pondere foarte mare in C, S si in culoarele vailor principale;

    • cerealele (grau, porumb, orz, secara) in podisurile Balacitei, Oltetului si Cotmeana

    • legume – in apropierea marilor centre urbane

    • floarea-soarelui – in podisurile Oltet, Codmeana si Balacita

    • livezile

      • pruni, meri in C si N

      • ciresi, visini in S

    • vita de vie – in Culoarul Oltului – podgoria Dragasani, in S Podisului Candesti – Podgoria Stefanesti

    • cresterea animalelor – se bazeaza pe pasuni si fanete in N (ovine, bovine, caprine) si pe culturi furajere (pajisti de lunca) in S (bovine, ovine, porcine)

      Industria

    • lignit exploatat in sistem de cariera sau mina la Husnicioara, Motru, Jilt, Alunul-Cucesti

    • centre de prelucrare: Lupoaia, Pleostina, Leurda, Alunul, Berbesti etc.

    • zacamintele de petrol si gaze sunt concentrate la Balacesti, Zatreni, Iancu Jianu, Vedea, Mosoaia, Poiana Lacului, Hulubesti, Bogati, Topoloveni, Aninoasa etc.

    • termocentrale: Turceni, Rogojelu, Isalnita

    • hidrocentrale: Ionesti, Prundu, Dragasani etc. pe Olt si Zigoneni, Merisani etc. pe Arges

      Industia constructiei de masini si prelucrarea metalelor

    • nave fluviale,vagoane – Drobeta Turnu Severin

    • autoturisme de oras “Dacia” - Colibas

      Industria chimica

    • Drobeta Turnu Severin, Dragasani, Scornicesti

    • combinat de celuloza si hartie la Drobeta Turnu Severin

    • fabrici de cherestea, parchete – Cotmeana, Filiasi etc.

    • intreprinderi textile pe baza de lana, bumbac la Drobeta Turnu Severin, Scornicesti, Strehaia, Dragasani etc.

      Industria alimentara

    • unitati de panificatie, vin, bere, conserve de carne, legume si fructe, produse lactate la : Drobeta Turnu Severin, Dragasani, Scornicesti, Strehaia, Topoloveni etc.

 

Caile de comunicatie si transporturile

    • patru artere feroviare :

        • pe Jiu: Craiova-Drobeta Turnu Severin, cu ramificatie de la Filiasi spre Tg. Jiu

        • pe Olt: Piatra Olt, Rm. Valcea,

        • pe Arges: Pitesti, Campulung-Curtea de Arges

    • reteaua rutiera densa desfasurata in lungul vailor, cu concetrari spre Jiu, Olt, Arges

Potentialul turistic

    • vestigii istorice si numeroase elemente de cultura populara

    • peisaje inedite din luncile Oltului, Jiului, Dunarii

    • lacurile amenajate si palcurile de padure

    • Castrul Roman, ruinele piciorului Podul lui Traian, Cetatea Medievala in Drobeta Turnu Severin

    • Manastirea Strehaia, Manastirea Cotmeana, parcul dendrologic Mihailesti, casa memoriala Liviu Rebreanu etc.